A apărut ediția tipărită a cărții ”Căutarea, extragerea, organizarea și evaluarea informațiilor”

Căutarea, extragerea, organizarea și evaluarea informațiilor

A apărut ediția tipărită a cărții ”Căutarea, extragerea, organizarea și evaluarea informațiilor”

Format B5, 250 x 176 x 8 mm, 319 g, 165 pagini. Preț: 44,99 lei
https://www.telework.ro/…/cautarea-extragerea…/

Informația, ca și concept, include o mare diversitate de sensuri în contexte diferite, de la cele zilnice până la cele tehnice. Conceptul de informație este strâns legat de noțiunile de restricție, comunicare, control, date, forme, educație, cunoaștere, înțelegere, stimul mental, model, percepție, și reprezentare. Informația este orice rețea care influențează formarea sau transformarea altor rețele. Știința informației se ocupă de analiza, colectarea, clasificarea, manipularea, stocarea, extragerea și diseminarea informației.
Căutarea informațiilor se realizează prin crearea de sisteme pentru găsirea documentelor sau a informațiilor. Colectarea informațiilor începe atunci când un utilizator introduce o interogare în sistem. Extragerea cunoașterii din informații constă în stabilirea de cunoștințe din surse structurate (baze de date relaționale, XML) și nestructurate (text, documente, imagini). Cunoașterea care rezultă și trebuie să fie într-un format care poate fi citit și interpretat de mașină și trebuie să reprezinte cunoașterea într-un mod care să faciliteze inferența. Organizarea informațiilor implică indexarea, clasificarea și reprezentarea documentelor pentru extragerea informațiilor, browsing și procese conexe, indiferent dacă sunt efectuate de oameni sau computere.
Când oamenii caută documente, informații sau cunoștințe pentru a răspunde la sau a clarifica anumite întrebări, ar trebui să li se ofere cunoștințele care corespund celor mai bune teorii și descoperiri științifice sau academice. Procesele și sistemele pentru furnizarea unor astfel de cunoștințe dezvoltate în colectarea informațiilor și organizarea cunoașterii ar trebui să ofere documente „relevante” utilizatorilor. „Relevanța” informațiilor se poate baza pe studiile utilizatorilor, pe știința cognitivă (în „ paradigma cognitivă”), pe probleme tehnologice (în „viziunea sistemelor”), sau pe filosofia științei .Relevanța este o ipoteză, al cărei răspuns se referă la conflictul dintre diferite paradigme în domeniu.
CUPRINS
1. Informații
– Abordarea teoriei informației
– Ca intrare senzorială
– Ca reprezentare și complexitate
– Informația ca mesaj
– Informația ca determinant al transformărilor
– Utilizarea studiului informațiilor
– Informații mediate tehnologic
– Informații sub forma unor fișiere
– Semiotica
– 1.1. Filosofia informației
– – Istorie
– – – Logica informației
– – – Cibernetica
– – – Studiul limbajului și informației
– – – Filosofia informației
– – Definiții pentru „informație”
– – – Peirce
– – – Shannon și Weaver
– – – Bateson
– – – Floridi
– – Direcții filosofice
– – – Calcul și filozofie
– – – Informația și societatea
– 1.2. Știința informației
– – Fundamente
– – – Domeniu de aplicare și abordări
– – – Definiții ale științei informației
– – – Filozofia informației
– – – Ontologie
– – Istorie
– – – Începuturi timpurii
– – – Secolul al 19-lea
– – – Documentația europeană
– – – Tranziția la știința informației modernă
– – Diseminarea informațiilor în secolul XXI
– – – Modificarea definiției
– – – Impactul rețelelor sociale asupra oamenilor și industriei
– – – Puterea rețelelor sociale de a facilita subiecte
– – Vectori de cercetare și aplicații
– – – Accesul la informații
– – – Arhitectura informațiilor
– – – Managementul informațiilor
– – – Extragerea informațiilor
– – – Căutarea informațiilor
– – – Societatea informațională
– – – Reprezentarea cunoașterii și raționamentul
2. Obținerea de informații
– 2.1. Culegerea de informații
– 2.2. Extragerea cunoașterii
– – Istorie
– – Privire de ansamblu
– – Extragerea din surse structurate în RDF
– – – Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF
– – – Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF
– – – XML
– – Extracția din surse naturale de limbaj
– – – Extracție de informații (EI) tradițională
– – – Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO)
– – – Învățarea ontologiei
– – – Adnotare semantică
– – – Instrumente
– – Descoperirea de cunoștințe
– – Semnificația actuală
– 2.3. Explorarea informației
– – Recuperarea informațiilor
– – În contexte diferite
– – Teorii ale comportamentului de explorare a informațiilor
– – Modelul imbricat al lui Wilson al zonelor conceptuale
– 2.4. Explorarea colaborativă a informațiilor
– – Fundal
– – Teorii
– – – Definiții și terminologie
– – – Modele de colaborare
– – – Situații, motivații și metode
– – – Organizarea spațiu-timp a sistemelor și metodelor ECI
– – – Control, comunicare și conștientizare
– – – – Control
– – – – Comunicare
– – – – Conștientizare
– – Referințe
3. Organizarea cunoașterii
– 3.1. Domeniului organizarea cunoașterii (KO)
– 3.2. Provocări în colectarea informațiilor
– 3.3. Sistemele de organizare a cunoștințelor (KOS) și scara semantică
– – Sisteme de clasificare
– – Tezaure
– – Ontologii
– – Scara semantică
– 3.4. Teoria și realismul conceptelor
– – Provocări din „Realismul smithian”
– – Ce sunt conceptele?
– – Un KOS trebuie să conțină universale și structuri de simbol în plus față de concepte?
– – Realism pragmatic
– Concluzii
– Referințe
4. Sisteme informaționale
– Prezentare generală
– Tipuri de sisteme informaționale
– 4.1. Depozit de date
– – Depozite de date bazate pe ETL
– – Depozite de date bazate pe ELT
– – Beneficii
– – Generic
– – Sisteme conexe (magazin de date, OLAPS, OLTP, analize predictive)
– 4.2. Integrarea datelor
– – Istorie
– – Exemplu
– 4.3. Managementul informațiilor
– – Aspecte teoretice
– – – Teorii comportamentale și organizaționale
– – – Teoria economică
– – Managementul informațiilor strategice
– – – Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor
– – – Un model de portofoliu contemporan pentru informații
– – – Competențe pentru gestionarea calității informațiilor
– – – Rezumat
– – Operaționalizarea managementului informațiilor
– – – Gestionarea schimbării necesare
– – – Opera timpurie a lui Galbraith
– – – Organizații matriceale
– – Informații în sursă deschisă
– – – Surse deschise pentru informații
– – – Definiții pentru OSINT
– – – Informații competitive
– – – OSINT în afaceri
– 4.4. Managementul cunoașterii
– – Cercetare
– – – Dimensiuni
– – – Strategii
– – – Motivații
– 4.5. Ingineria cunoașterii
5. Evaluarea informațiilor
– 5.1. Analiza datelor
– – Procesul de analiză a datelor
– – – Cerințe privind datele
– – – Colectare de date
– – – Procesarea datelor
– – – Curățarea datelor
– – – Analiza exploratorie a datelor
– – – Modelare și algoritmi
– – – Produs de date
– – – Comunicare
– 5.2. Analiza informațiilor
– – Prezentare generală
– – Metoda analitică
– – – Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații
– – – – Fii îndrăzneț și cinstit
– – – – Acord privind conținutul
– – – – Orientarea spre clienți
– – – – Orientarea spre colegi
– – – Organizând ceea ce aveți
– – Natura analizei
– – – Tipuri de raționament
– – – – Inducție: căutarea cauzalității
– – – – Deducția: aplicarea generalului
– – – – Intuiția instruită
– – – – Metoda științifică
– – – Metode de analiză
– – – – Analiza oportunităților
– – – – Analiza cuiului de siguranță
– – – – Analiza ipotezelor concurente
– – – – Analogie
– – Procesul analitic
– – – Definirea problemei
– – – Generarea de ipoteze
– – – Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații
– – – Evaluarea surselor
– – – Evaluarea ipotezelor (teste)
– – – Producția și ambalarea
– – – Evaluarea colegială
– – – Feedback de la client și evaluarea producției
– – Nu uitați niciodată utilizatorul final
– 5.3. Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații
– 5.4. Evaluarea informațiilor
– – Procesul de evaluare a informațiilor
– – Ciclul informațiilor centrice specifice
– – Evaluarea informațiilor criminale
– – – Utilizarea de Armata SUA
– – – Procesul CRIMINT
– – Analiza informațiilor criminale
6. Informații eronate
– Istorie
– 6.1. Dezinformarea
– – Etimologie și utilizare timpurie
– 6.2. Manipularea mulțimii
– – Funcție și moralitate
– – Mulțimile și comportamentul lor
– – – Teoria clasică
– – – Teoria modernă
– – – Model elaborat de identitate socială (ESIM)
– – Referințe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *